Sistem ingenios de alimentare cu apă a Palatului Princiar din Alba Iulia, considerat primul de acest fel cunoscut în regiune. Apa nu era folosită doar pentru uzul curent, ci şi pentru a alimenta frumoase fântâni arteziene.
Confortul unei curţi cu pretenţii, probabil apropiată celor ale monarhilor vest-europeni, nu putea fi împlinit fără prezenţa unei surse de apă permanentă.
Apeduct din tuburi ceramice
Cetatea Alba Iulia a beneficiat, în timpul principelui Gabriel Bethlen(1613-1629), de un apeduct.
Sursa apei se afla la poalele Dealului Mamut, la „Fântâna Hoţilor”.
Apeductul era construit după sistemul roman, din tuburi ceramice izolate cu mortar, bine protejate în pământ.
„… din munţii dinspre apus prin vii a introdus prin ţevi aşezate sub pământ o apă de izvor abundentă şi excelentă, care în primul rând se varsă în curtea bucătăriei, în faţa turnurilor deschise, iar de aici ducând-o pe lângă biserică în piaţa interioară a oraşului, iar din această piaţă se varsă apoi în faţa porţii de jos care ducea în curtea grajdurilor princiare nu departe de partea din spate a bătrânei biserici”.
Relatare cronicar J. Szalárdi
De aici traseul apeductului cotea, ajungând deasupra „Podeiului” (unde a fost văzut de arheologul Adalbert Cserni), ca apoi să se îndrepte către cetate. Dincolo de zidurile acesteia, conducta ajungea la Palatul Principilor, inclusiv la etaj, pentru a alimenta fântânile arteziene. Deşi traversa oraşul vechi, casele sale nu beneficiau de apeduct, ci doar cetatea.
sursa: viziteazaalbaiulia.ro
