Capra neagră, care se regășește în zonele montane ale Europei, își face prezența vizibil și în România, în special în Munții Apuseni. Deși numărul de astfel de exemplare este în creștere, anumite entități aduc în discuție necesitatea punerii sub protecție a speciei.
„Pădurile din Parcul Natural Apuseni oferă un habitat sănătos pentru numeroase specii, asigurând condițiile de hrană, liniște și adăpost pentru fauna bogată din parc. Printre acestea se regăsesc și caprele negre.
Pădurile și masivele muntoase din Apuseni reprezintă habitatul ideal pentru capra neagră.
Capra neagră are habitatul în zonele stâncoase montane din Europa. Grație musculaturii foarte dezvoltate și a copitelor despicate, capra neagră se poate deplasa cu ușurință în zone stâncoase, inaccesibile altor specii, unde-și procură hrana și se refugiază din fața prădătorilor, dar și de ochii oamenilor.
Ele trăiesc în grupuri de până la 30 de exemplare, structura grupurilor fiind schimbată în funcție de anotimp. Caprele negre se hrănesc cu măceșe alpine, muguri și vlăstari de foioase sau conifere, frunze de plante diferite, iar iarna caprele consumă mușchi sau licheni, arată specialiștii Romsilva.
Conform datelor centralizate de către autoritățile române, populaţia caprelor negre era în creştere, de la 6.722 exemplare în 2005, la 8.158 exemplare în 2019, în timp ce efectivele optime au fost stabilite la 6.174 exemplare. Această situație a făcut ca vânarea acestui animal să se realizeze mai mult decât ar fi fost normal.
În 2019, Asociația Declic a lansat o petiție pentru protejarea caprelor negre de vânătoarea intensivă.
„Capra neagră este victima unui paradox. Deoarece ruda sa vest-europeană este abundentă (datorită înmulţirii libere din cauza lipsei prădătorilor naturali, lupul şi râsul), specia nu este protejată în UE şi deci nici în România. Capra neagră ar trebui să-şi redobândească statutul de specie protejată în România, tocmai pentru că avem exemple de unde lipsa acestui statut a dus la dispariţia ei iar populaţia se află în declin”, se susținea în petiția semnată de aproape 15.000 de persoane.
În fiecare sezon se stabiliește o cotă cuprinsă între 500 și 600 de exermplare care ar urma să fie împușcate.
„Capra neagră este protejată doar în parcurile naţionale şi în zonele unde vânătoarea este interzisă. În acelaşi timp există numeroase fonduri de vânătoare care se suprapun total sau parţial cu aceste zone de protecţie, fără însă a exista o evidenţă şi diferenţiere clare dintre efectivele din zonele de excludere a vânătorii şi cele din afara acestora, şi deci nici între cotele de recoltă şi animalele vânate.
Capra neagră nu reprezintă niciun pericol direct sau indirect pentru oameni, nu produce pagube de niciun fel animalelor domestice şi culturilor agricole, având habitatul în zonele stâcoase alpine şi subalpine, populaţia este ţinută sub control de către prădătorii naturali care realizează cea mai bună selecţe pe cale naturală”, se mai susținea în petiție.
Inițiatiorii mai precizau că, nu există altă raţiune pentru vânătoare, decât cea a obţinerii trofeelor şi a profitului pentru câţiva gestionari din vânătoarea de trofee. Capra neagră se găseşte în România în 98 fonduri de vânătoare din 16 judeţe, administrate de către asociaţii private de vânătoare structuri ale Romsilva, ocoale silvice private şi universităţi cu profil silvic.
În februarie 2020, ministrul Mediului de atunci, Costel Alexe, anunța că urma să decidă punerea din nou sub protecție a caprei negre și a ciocârliei.”, conform Adevărul.ro.