Curtea Constituțională a României a declarat neconstituționale completele de trei și cinci judecători de la Curtea Supremă, ceea ce a dus la rejudecarea de la zero a unor procese de corupție.
Printre cei care beneficiază de acest haos se află familia Cosma de la Ploiești, Darius Vâlcov, Viorel Hrebenciuc, Liviu Dragnea, Dan Șova sau Sebastian Ghiță.
În toate aceste cazuri de corupție și în multe altele, prin rejudecarea proceselor de la zero, există riscul ca faptele să se prescrie, iar cei trimiși în judecată să nu mai răspundă penal vreodată pentru faptele lor.
Binomul care a demolat multe dintre instituțiile Justiției din România a fost, de multe ori, nu colaborarea dintre servicii și magistrați, ci parteneriatul toxic dintre Curtea Constituțională și Parlament.
Mecanismul este simplu, rudimentar de simplu: Curtea Constituțională decide că o prevedere legală sau alta (de obicei, referitoare la legislația penală) este neconstituțională, apoi Parlamentul nu face nimic.
Exact, nu face nimic, deși ar trebui să facă. Ar trebui, adică, să pună ceva în locul articolului de lege declarat neconstituțional. În lipsa legiferării, acel articol de lege rămâne neacoperit.
Așa apare confuzia, haosul, practica neunitară în instanțe. Iar asta deschide ușa distrugerii unor dosare de corupție esențiale.
Una din cele mai fructuoase colaborări dintre CCR și Parlament este cea care privește prescripția faptelor de corupție. La doi ani de la declararea unei sintagme din articolul de lege referitor la prescripția specială ca neconstituțională, legea încă nu a fost „reparată“ de către Legislativ.
Înalta Curte de Casație și Justiție, chemată să rezolve problema, a arătat că nu are competențe de legiferare. În lipsa unei soluții, s-a ajuns la situații cu totul aberante în care diverse instanțe din țară pot calcula termenul de prescripție diferit în cazul aceleiași infracțiuni.
Evident, inculpații ar face orice le stă în puteri să ajungă să fie judecați de acele instanțe mai „miloase“.
Desigur, nu e deloc o întâmplare că Parlamentul care a lăsat multe dintre aceste prevederi neconstituționale nerezolvate a fost condus de capii PSD care s-au bazat pe o majoritate politică dispusă să gireze asaltul asupra Codului Penal.
Chiar și azi, deși guvernarea nu mai este social-democrată, majoritatea parlamentară este aceeași pe care o manipula Liviu Dragnea, care se voia unul din principalii beneficiari ai măcelului împotriva legilor penale.
Pentru ca întreg Codul Penal să nu devină proscris, Legislativul trebuie să înceapă prin a-și „prescrie“ propria pasivitate. În caz contrar, condamnările pe fapte de corupție vor dispărea din instanțe.
sursa: newsweek.ro