Camera de Comerț și Industrie a României (CCIR) a propus reorganizarea administrativă a României. Județul Alba ar rămâne cu doar șase orașe.
Pe baza acestor proiecții, am analizat cele 3189 de unități administrativ-teritoriale din România în funcție de locuitori și le-am încadrat în proiecția regionalizării propusă de mediul de afaceri.
Din cele 318 orașe din România, doar 170 au mai mult de 10.000 de locuitori (53,50%), în timp ce din cele 2862 de comune, doar 12,40% se încadrează între 5.000 și 10.000 de locuitori.
Citește și: Sectorul educațional, în grevă generală. Protestele, rezultatul ignoranței organelor executive
- Județe fără nicio comună cu peste 5.000 de locuitori
Trei județe din România nu au nicio comună cu mai mult de 5.000 de locuitori: Caraș-Severin, Hunedoara și Olt. În cazul în care regionalizarea propusă ar avea loc mâine, niciuna dintre comunele celor trei județe nu ar mai exista în forma actuală și ar trebui să se comaseze cu alte localități. De precizat este faptul că Olt este județul cu numărul cel mai mare de comune din România: 104.
- Județe unde statutul de oraș l-ar păstra doar municipiul-reședință
Tulcea, Brăila și Mehedinți sunt județele care, în cazul unei restructurări, ar rămâne cu un singur oraș, acela fiind municipiul-reședință. În Tulcea și Mehedinți sunt în acest moment câte cinci orașe, iar în Brăila patru.
- Comune care ar deveni orașe
45 de comune din țară ar deveni, în schimb, orașe, depășind pragul de 10.000 de locuitori.
Cele mai multe sunt în Ilfov – 10 și Iași – 6. De asemenea, județele Timiș, Prahova, Constanța, Cluj și Argeș au câte trei astfel de comune, în general cele dezvoltate în zonele metropolitane.
- Orașe care n-ar deveni nici măcar comune
În acest moment, în România sunt 38 de orașe care nu mai au nici măcar 5.000 de locuitori, un prag propus de mediul de afaceri pentru a putea avea statutul de comună. Cel mai mic, cu doar 1372 de locuitori, este Băile Tușnad, în Harghita, iar cele mai multe astfel de orașe se află în Vâlcea, nu mai puțin de cinci. Câte trei orașe sub 5.000 de locuitori se află și în Sibiu și Maramureș.
- În Alba orașele care ar deveni direct comune sunt: Abrud, Baia de Arieș, Zlatna, Câmpeni și Teiuș;
- În Bacău: Slănic Moldova;
- În Bihor: Nucet, Vașcău;
- În Botoșani: Bucecea;
- În Brașov: Predeal, Rupea;
- În Brăila: Făurei, Caraș-Severin, Băile Herculane;
- În Constanța: Negru Vodă;
- În Dolj: Bechet;
- În Galați: Berești;
- În Gorj: Țicleni;
- În Harghita: Băile Tușnad, Borsec;
- În Hunedoara: Aninoasa;
- În Ialomița: Căzăneși, Fierbinți Târg;
- În Maramureș: Cavnic, Dragomirești, Săliștea de Sus;
- În Mehedinți: Baia de Aramă;
- În Mureș: Sângiorgiu de Pădure;
- În Prahova: Azuga, Slănic;
- În Sibiu: Copșa Mică, Miercurea Sibiului, Ocna Sibiului;
- În Suceava: Milișăuți, Solca;
- În Tulcea: Isaccea, Sulina;
- În Vâlcea: Băile Govora, Băile Olănești, Bălcești, Berbești, Ocnele Mari;
Context
Actuala împărțire a teritoriului, extrem de fragmentată, datează încă din 1968 și este considerată de experți una din cauzele decalajelor de dezvoltare și lipsei de infrastructură. Președintele Iohannis a enunțat și el în anii precedenți nevoia unei reforme teritoriale, dar până în acest moment nu există nici o inițiativă guvernamentală sau parlamentară în acest sens.
Actuala organizare a administrației centrale, cu structuri (inspectorate, direcții etc.) în fiecare din cele 41 de județe, plus sectoarele Bucureștiului, e criticată constant pentru lipsa de eficiență și pentru menținerea unui aparat birocratic stufos, cu costuri uriașe pentru stat.
România a fost supusă unui proces de ”urbanizare” mai mult pe hârtie, începând cu 2004, înainte de aderarea la Uniunea Europeană, una dintre condițiile de aderare fiind creșterea gradului de urbanizare al țării. Chiar și după urbanizarea cu pixul, România ocupa în continuare, în 2007, ultimul loc în Uniunea Europeană din acest punct de vedere: cu un grad de urbanizare de 54,9%, țara noastră era întrecută până și de Bulgaria.
Pe vremea când Camera Deputaților era condusă de Valer Dorneanu și Senatul de Doru Ioan Tărăcilă, Parlamentul a trimis spre promulgare Legea 83, în 5 aprilie 2004. Articolul 1 spunea că ”se aprobă declararea ca oraşe a unor comune” chiar dacă, în realitate, comunele nu arătau deloc asemenea unor orașe.
Citește și: Eșecul educației profesionale din România: Puținii instalatori rămași prestează pentru prețuri tot mai mari
În locul investițiilor masive și rapide în localitățile rurale pentru ca ele să fie relativ ”ridicate” la rangul de oraș, Guvernul Năstase, prin ministrul Administrației Octav Cozmîncă, a hotărât transformarea lor din pix, din birourile de la Palatul Victoria.
La fel s-a întâmplat cu zeci de sate care au fost transformate, peste noapte, în comune. În total, când au tras linie după perioada 2003-2004, Guvernul Năstase avea pe hârtie 40 de orașe și 221 de comune noi, deși cele mai multe dintre ele nu îndeplineau condiții minime cum ar fi sistem de canalizare, de iluminat public și sistem de alimentare cu apă, străzi asfaltate sau toaletă în interiorul casei, potrivit unui studiu realizat de G4Media.