O iniţiativă legislativă pentru recunoaşterea oficială a internshipurilor făcute de tinerii români în străinătate, a fost depusă de către senatorul USR, Radu Mihail, pentru a se îndrepta un cadru legislativ discriminatoriu și pentru a sprijini tinerii calificați, care doresc să se întoarcă în România.
Aceasta propune ca Legea 176 care reglementează regimul programelor de internship să fie completată cu un nou capitol, dedicat fructificării experienţelor profesionale câştigate prin programe de internship desfăşurate în afara graniţelor României.
De pildă, cele organizate în sistemul instituţional al Uniunii Europene sau al Organizaţiei Naţiunilor Unite, în think-tank-uri şi alte organizaţii non-guvernamentale, în întreprinderi private de succes, cabinete de avocatură renumite internaţional prin care s-au format – şi continuă să se formeze în ritm accelerat – numeroşi tineri români.
Legea 176 din 2018 este o lege foarte necesară și bună care a permis recunoașterea internshipurilor ca experiență de muncă pentru tinerii din România. Deși un cadru legislativ foarte bun pentru internshipurile făcute în România, legea îi lăsa complet pe dinafară pe tinerii care și-au făcut internshipuri în străinătate.
Prin acest proiect depus ieri de senatorul USR Radu Mihail și scris de Ioana Abăseacă, tinerilor compatrioți, formați în străinătate, le este recunoscută experiența de formare, fiind acceptată și validă în România.
Categoria vizată de acest proiect sunt tinerii activi, cu un mare potențial pentru regenerarea societății și modernizarea României în anii următori.
USR sprijină tinerii calificați care vor să se întoarcă în România, iar acest proiect este un exemplu de inițiativă care urmărește să aplice concret valorile în care acest partid crede.
“Vom avea, astfel, o Lege naţională a internshipului comprehensivă şi nediscriminatorie, care impune recunoaşterea totală a acestor experienţe de muncă. Această recunoaştere ar atrage după sine o serie de efecte pozitive, îndeosebi valorificarea unor cunoştinţe şi abilităţi însuşite în alte medii profesionale, care ar conduce la îmbogăţirea culturii instituţionale şi economice din România. În fapt, completarea legii are în vedere asigurarea unei egalităţi între regimul internshipurilor din România şi programele derulate în străinătate, cu scopul valorificării tuturor experienţelor de acest tip, în beneficiul angajatorilor şi angajaţilor deopotrivă”, transmite senatorul Radu Mihail.
Conform Epoch Times Romania, Radu Mihail mai susţine că, printre beneficiile iniţiativei legislative de recunoaştere oficială a internshipurilor făcute de tinerii români în străinătate, se numără:
- Încurajarea valorificării experienţei dobândite în străinătate deoarece este în interesul statului român să capitalizeze expertiza şi deprinderile căpătate de tinerii români în timpul internshipurilor din cadrul instituţiilor şi agenţiilor europene.
- Încurajarea angajării de către statul român a tinerilor care se dezvoltă intelectual şi profesional în alte ţări, convingând o parte din aceşti tineri să se întoarcă în România şi să lucreze în instituţiile publice din ţară.
- Încurajarea performanţei şi echităţii pentru toţi angajaţii din câmpul muncii românesc.
Legea 176 din 2018 recunoaşte ca valide programele de internship realizate, de pildă, în instituţii/autorităţi publice din România, dar nu valorifică în niciun mod stagiile extrem de populare la nivelul instituţiilor europene/internaţionale, precum Comisia Europeană, Parlamentul European, agenţiile europene din Statele Membre, întreprinderi private, organizaţii neguvernamentale, cabinete de avocatură ş.a.m.d, mai transmite senatorul.
În urmă cu aproximativ 7 ani, internshipul se afla doar la simplul stadiu de idee, însă, odată cu adoptarea Legii Nr. 176/2018 din 17 iulie 2018, Guvernul a aprobat legea care reglementează derularea unui program menit să ajute atât internul, cât și angajatorul.
Potrivit Articolului nr.1 al Legii, se reglementează modalitatea de efectuare a programelor de internship pentru persoanele care au împlinit vârsta de 16 ani, în scopul:
a) dezvoltării abilităților profesionale ale internilor în îndeplinirea atribuțiilor și responsabilităților din domeniul în care se organizează programul de internship;
b) desfășurării unor activități și familiarizarea cu cerințele organizației-gazdă;
c) cunoașterii de către interni a specificului activității organizației-gazdă în cadrul căruia își desfășoară activitatea, precum și a exigențelor acesteia;
d) dobândirii de experiență profesională, abilități practice și/sau competențe;
e) facilitării tranziției de la sistemul de educație către piața muncii.
(2) Prin excepție de la prevederile alin. (1), contractele de internship pot fi încheiate și de persoane care au împlinit vârsta de 15 ani, numai cu acordul părinților sau al reprezentanților legali, după caz.
(3) Organizația-gazdă care optează pentru organizarea programului de internship este obligată să respecte prevederile prezentei legi.
(4) Organizația-gazdă este obligată să asigure finanțarea programului de internship cu încadrarea în bugetul anual aprobat cu această destinație.