Munții Apuseni au fost catalogați ca fiind una dintre cele mai frumoase destinații de vacanță de pe continent. De la țări precum Spania, Norvegia ajungem la România care se poate mândri fără ezitare cu munții săi.
Munții Apuseni se află pe locul 6 din 20 într-un top CNN cu cele mai frumoase locuri din Europa. Jurnaliștii de la CNN Travel descriu munții românești ca fiind cel mai bine păstrat secret din Europa de Est. „Munţii sunt izolați, cu păduri străvechi, peșteri de calcar și viață sălbatică din abundență”.
În clasamentul menţionat, Munţii Apuseni au fost surclasaţi de Lacul Inari din Finlanda, Insulele Lofoten din Norvegia, Insulele Shetland din Scoţia, Regiunea grecească Zagori şi Regiunea Yorkshire Dales din Anglia.
„Marele Tur al Apusenilor a fost un rit de trecere pentru bărbații și femeile cu o anumită bogăție și statut la sfârșitul secolului al XVIII-lea și începutul secolului al XIX-lea, luând în considerare tot ce avea de oferit Europa”, spune CNN în articolul său. Un total de 17 locuri din toată Europa au fost incluse pe lista CNN. Picos de Europa din Spania este pe primul loc, urmat de Insulele Lofoten din Norvegia și Munții Apuseni din România.
„Făcând parte din Munții Carpați de Vest din Transilvania, Apusenii reprezintă vacanța ideală de vară, cu temperaturi mai răcoroase și poteci neaglomerate prin păduri antice și stânci de calcar”, se arată în descrierea destinației românești. „Ursii bruni și lupii se plimbă pe aceste dealuri, deși este nevoie de răbdare și un ochi atent pentru a le observa. Alpiniștii pot încerca o serie de trasee de via ferrata protejate care se ridică de pe malul râului la sud de satul Vadu Crișului.”
Satul Pătrăhăițești
Situat la 5 km de Arieseni și la 1.200 m deasupra nivelului mării, Pătrăhăițești este un sat pitoresc tipic din ținutul Moților, pierdut între munți. Astăzi este încă locuită de câteva familii care trăiesc în ritmul naturii și al anotimpurilor, așa cum au trăit strămoșii lor cu o sută de ani în urmă, în comuniune perfectă cu natura. Peisajele încântătoare cu pajiști verzi și munți acoperiți de pini, precum și liniștea și ospitalitatea localnicilor îl fac un loc excepțional. Pentru a ajunge în sat, cei mai curajoși pot începe o scurtă drumeție din Arieseni, prin pădure. Tradițiile strămoșești au rămas vii printre săteni, așa că poți merge în căutarea mesterului Mocanu, maestru meșter în prelucrarea lemnului. Îi puteți vizita atelierul-muzeu unde vă va arăta cum realizează obiecte din lemn specifice regiunii: butoaie, ustensile de bucătărie, căni, dar mai ales tulnica, un instrument de suflat care poate măsura între 1,5 și 3 metri lungime, des folosit de către păstori pentru a strânge oile sau pentru a semnala și a comunica din vârful unui deal.
Iar pentru a asculta dulceața melancolică a acestui instrument, mergeți în căutarea ultimei tulnicareasei a satului, doamna Domnica, o bătrână care știe să sufle în tulnic și care vă va face să auzi sunetele instrumentului. La fel ca în majoritatea satelor din Munții Apuseni, puteți petrece noaptea alături de localnici și puteți gusta din bucătăria lor tradițională, adesea pregătită cu produse proaspete. Nu ezitați să gustați afinata lor, un delicios lichior de afine.
Peștera de gheață de la Scărișoara
La o altitudine de 1.165 de metri, peștera Scărișoara este gazda celui de-al doilea ghețar subteran ca mărime din Europa, un monument natural vechi de 4000 de ani, conservat datorită curenților de aer și a temperaturii scăzute care se apropie uneori de 0 grade chiar și vara, perfect pentru a te răcori dacă ai luat o jachetă cu tine. Intrarea se face printr-o prăpastie impresionantă din care trebuie să cobori (apoi să urci înapoi) 270 de trepte pentru a intra în peșteră. Adăpostește un ghețar uriaș cu un volum de 80.000 de metri cubi, dar și stalactite și stalagmite uriașe care nu se dezgheață niciodată. Să știi că ceea ce ai în față este unic pentru că, pe tot parcursul anului, gheața se topește și apoi se reface, ceea ce înseamnă că peisajul nu este niciodată același de la an la an. Pentru a ajunge acolo puteți începe o mică drumeție din Garda de Sus și veți ajunge 2 ore mai târziu la peșteră urmând poteca marcată cu o cruce roșie.