România trece la ora de vară în noaptea de 25 spre 26 martie. Ceasurile se dau înainte cu o oră, ora 3.00 devenind ora 4.00. Duminică, 26 martie va fi cea mai scurtă zi a anului, având 23 de ore.
Organismul uman are nevoie de o perioadă de acomodare, astfel că schimbarea orei poate avea efecte asupra psihicului și sănătății. Potrivit specialiștilor, pot surveni și dereglări hormonale, în legătură cu reglarea ceasului biologic al organismului.
România trece la ora de vară
Ne putem confrunta cu o perioadă de oboseală și lipsă de tonus fizic. Studiile arată că în perioada imediat următoare trecerii la ora de vară au loc mai multe accidente rutiere decât în mod normal. Asta tocmai pentru că această schimbare favorizează apariția oboselii și a lipsei de atenție în cazul multor persoane.
De ce se trece la ora de vară
Se are în vedere creșterea numărului de ore în care oamenii beneficiază de lumina naturală a Soarelui. Pe vremuri, era avantajoasă pentru cei care lucrau în agricultură. Ora standard este însă ora de iarnă.
Prin sistemul de schimbare a orei, se ajustează ceasurile cu o oră, în fiecare primăvară şi toamnă. La ora de vară, ceasul se dă înainte cu o oră (ora 3.00 devine ora 4.00). La ora de iarnă operațiunea e inversă, ceasurile se dau înapoi cu o oră și ora 4.00 devine ora 3.00.
Orarul de vară se aplică până în ultima duminică a lunii octombrie (29 octombrie 2023).
Prin acest sistem, activitățile se desfășoară cât mai mult posibil pe lumină naturală. Aceasta este un stimulator al tonusului fizic și psihic. În al doilea rând, prin trecerea la ora de vară se economisește și energia electrică necesară iluminatului artificial.
Când a fost introdusă ora de vară
Americanul Benjamin Franklin a sugerat, în 1784, această metodă, într-o satiră, în care menţiona că s-ar realiza o economie de lumânări prin folosirea luminii de dimineaţă a soarelui.
Ideea folosirii orei de vară este atribuită însă neozeelandezului George Vernon Hudson, entomologul care a susţinut că ar avea nevoie de mai multă lumină pentru a studia insectele şi a venit cu această idee în 1895.
Schimbarea orei a fost aplicată, pentru prima dată, în timpul Primului Război Mondial, în 1916, de câteva țări din Europa. Primii care au introdus ora de vară au fost germanii, începând cu anul 1916 (între 30 aprilie — 1 octombrie).
Au urmat britanicii, ce au introdus ora de vară tot în 1916 (între 21 mai — 16 octombrie), apoi Belgia, Danemarca, Franța, Italia, Luxemburg, Olanda, Norvegia, Portugalia, Suedia, Turcia. Pe continentul european, schimbarea se face în toate țările, cu excepția Islandei, Belarusului și Rusiei.
Schimbarea, însă, nu este simultană în toate țările, din cauza diferenței de fus orar. În unele țări, trecerea se realizează în prima duminică a lunii aprilie.
În prezent mecanismul prin care se schimbă ora, primăvara și toamna, respectiv trecerea la ora de vară și la ora de iarnă, este folosit în peste 100 de țări din lumea întreagă. În România, schimbarea orei a fost introdusă prima dată în anul 1932.
Citește și: Premiile Oscar 2023: Cine are cele mai multe nominalizări și ce recorduri se bat la această ediție
În 26 martie 2019, eurodeputații au votat renunțarea la schimbarea orei de două ori pe an, începând din 2021. Anterior, după un sondaj realizat în tot spaţiul comunitar, Comisia Europeană a propus renunțarea la schimbarea sezonieră a orei. Adică fiecare stat trebuia să decidă dacă rămâne pe ora de vară sau pe cea de iarnă. În România nu s-a aprobat legislația privind schimbarea sezonieră a orei, potrivit ziare.com.